Sfantul Nicolae s-a nascut intr-o familie bogata, iar dupa ce parintii sai au murit, el si-a folosit mostenirea pentru a ajuta oamenii saraci. A fost intemnitat si apoi eliberat odata cu venirea imparatului Constantin. A fost numit cardinal al tinutului Myra (aflat acum in Turcia) si este cunoscut pentru minunile pe care le-a savarsit de-a lungul vietii. A murit in 6 decembrie 345 (sau 352, dupa alte surse), fiind de atunci celebrat in fiecare an la aceasta data.
Multe biserici au fost construite sub hramul Sfantului Nicolae, el fiind si unul dintre cei mai pictati sfinti in icoane. Este cunoscut drept patronul spiritual al unor tari precum Germania, Olanda, Rusia, Romania, Elvetia, dar totodata este protectorul marinarilor, al fetelor nemaritate, al saracilor si nu in ultimul rand al copiilor.
Una dintre legendele construite in jurul Sfantului Nicolae spune ca intr-o noapte, cand locuitorii din Myra il sarbatoreau ca in fiecare an, o banda de pirati arabi au navalit in mijlocul petrecerii. Au furat tot ce au putut si au rapit un copil, Basilos, pentru a-l transforma in sclavul Emirului. Vazand durerea parintilor lui Basilos, in anul urmator in timpul aceleiasi sarbatori, Sfantul Nicolae l-a ridicat pe copil dintre arabi si l-a adus in sanul familiei sale.
Legenda Sfantului Nicolae
În noaptea de 5/6 decembrie, se spune că Sfantul Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi, lăsându-le în ghete dulciuri şi alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi neascultători. Aceasta deoarece Sfantul Nicolae ştie despre fiecare cum s-a purtat în timpul anului, avand o carte magică, în care a notat pentru fiecare copil în parte, faptele bune şi pe cele mai puţin bune. Copiii care au fost cuminţi tot anul primesc acum răsplata. În dimineaţa de Sf. Nicolae, copiii cuminţi găsesc daruri în ghetuţe.
Se spune că însuşi
Sfântul Nicolae a ajutat trei sărmane fete din oraşul său, aducându-le
dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casa în care trăiau cele trei
surori era mai mult decât săracă. Tatăl lor plănuia să-şi vândă fetele,
crezând că astfel se va chivernisi. Plânsetele şi rugăminţile fiicelor
sale nu l-au înduplecat pe bătrânul cu suflet negru. Sfântul Nicolae a
aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuinţa sa.
Noaptea, pe furiş, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în camera
fetei celei mai mari. Astfel ea a reuşit să se mărite curând..
La
fel a făcut Moşul şi în următorii doi ani, iar sora cea mijlocie şi
apoi cea mică au reuşit să se aşeze la casele lor. De atunci şi până în
zilele noastre, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi nouă,
şi în special copiii, primesc daruri, de la Moşul care nu li se arată
niciodată!
Cunoscut în
Transilvania şi sub numele de Sân-Nicoară, Sfântul Nicolae este cel mai
popular sfânt în Ardeal.
Sărbătoarea lui a generat un adevărat folclor,
de la darurile de ”Moş Neculai”şi până la obiceiurile şi legendele
diferenţiate de la sat la sat.
Născut în cetatea Patara din ţinutul
Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (în limba greacă ”biruitor de popor”)
s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin
minunile pe care le făcea. După ce i-au murit părinţii, Nicolae şi-a
împărţit averea săracilor şi a întemeiat mânăstirea Sionului de lângă Mira, capitala Lichiei, călătorind ca prelat la Ierusalim.
Creştinii
acelor timpuri au păstrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea
la viaţă a unui corăbier căzut de pe catarg, vindecarea unor boli
incurabile, oprirea, prin rugăciune şi post, a furtunii de pe mare
s.a.). În ultima parte a vieţii s-a retras la mânăstirea ctitorită de
el, a Sionului, unde a fost înmormântat la 6 decembrie 352.
După opt
ani, împăratul Justinian a ridicat la Constantinopole o biserică , în
cartierul Vlaherne, cu hramul numelui său. Ducându-se vestea că din
mormântul său izvorăşte mir, creştinii din întreaga lume au făcut
pelerinaj, vindecându-se de boli incurabile.
O alta legenda atribuie nasterea Sfantului Nicolae în Orientul
Mijlociu , în apropierea orasului Bethlehem. Se cunoaşte cu
certitudine insa că a trăit în secolul al IV-lea, a fost cardinal de Myra
(acum aflată pe teritoriul Turciei) şi a fost recunoscut şi onorat ca
sfânt începand cu secolul VI.
Nu mai puţin de 21 de miracole îi sunt atribuite, Sfântul Nicolae
devenind cunoscut pentru credinţa, zelul şi dragostea pentru semeni, şi
în special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie înstărită, iar
la moartea ambilor părinţi a moştenit întreaga avere, pe care s-a
hotărât să o foloseasca în scopuri umanitare şi să-i ajute pe cât mai
mulţi oameni nevoiaşi.
De-a lungul secolelor au apărut poveşti şi legende despre viaţa şi binefacerile Sfântului Nicolae. Despre Sfântul Nicolae se mai spune în
popor că stă la stânga Tatălui, şi că are menirea de a păzi Soarele să
nu fugă!
În popor se mai spune că iarna începe odată cu sărbătoarea de Moş Nicolae, care bătrân fiind, îşi scutură barba albă, aducând astfel prima
zăpadă. Potrivit culturii populare, dacă Moş Nicolae vine pe un cal
alb, iar Sfântul Ioan pe un cal negru se spune că se întoarce iarna.
Copii trebuie să îşi pregătească în această seară ghetuţele, să le
cureţe şi să le lustruiască ca să vadă Moşul cât au fost de harnici. Cei
care ştiu că au mai făcut câte o năzbâtie de-a lungul anului şi şi-au
supărat părinţi, măcar astăzi trebuie să fie foarte cuminţi pentru ca
Moş Nicolae să mai ştergă din cartea sa fermecată. Astfel, copiii cuminţi primesc in unele zone, pe lângă dulciuri şi
jucării, o legătură de nuieluşe frumos colorate, iar cei mai puţin
cuminţi primesc o nuieluşă adevărată care să le amintească de o
eventuală pedeapsă!
Scurt Istoric - mai mult pentru amatori, si nu numai...
In secolul X, Tarul Vladimir al
Rusiei a calatorit la Constantinopole (astazi Istanbul) si auzind de
povestirile minunate despre Sfantul Nicolae a decis sa-l faca patronul
spiritual al Rusiei. In secolul al XI-lea, ramasitele Sfantului Nicolae
au fost furate (sau descoperite) de marinari italieni si depuse in
Bari (Italia). Acolo sant si in ziua de azi, iar o manastire a fost
construita pentru credinciosii aflati in pelegrinaj catre Tara Sfanta,
veniti sa se inchine la moastele Sfantului Nicolae. Se spune ca moastele
Sfantului Nicolae emana din cind in cind un miros dulceag!
De-a lungul secolelor Sfantul
Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinti, in aminirea si
celebrarea lui fiind ridicate mii de biserici (citeva sute sint doar in
Anglia), iar chipul lui a fost pictat mai mult decit al oricarui alt
sfant (exceptie facind Sfanta Fecioara Maria).
Aniversarea mortii Sfantului Nicolae, pe 6 Decembrie (345 A.D. sau 352 A.D.) este aproape de
sarbatoarea Craciunului, de aceea, in multe tari, acestea s-au
contopit. In Germania insa, Olanda, Elvetia, Romania, si alte citeva
tari europene aceste doua sarbatori au continuat sa se sarbatoreasca
separat. In mod traditional, copiii primeau in noaptea de 5 spre 6
Decembrie daruri sub forma de bomboane, prajituri, mere si nuci. In
unele locuri copiii isi puneau ghetutele la usa in ajunul zilei de
Sfantul Nicolae si a doua zi dimineata le gaseau pline de bomboane,
prajituri, portocale si fructe uscate. In Olanda copiii isi primeau
cadourile in saboti de lemn. In manastirile scoala, tinerele eleve isi
agatau sosete la usa cu bilete pentru Sfantul Nicolae in care isi
laudau cumintenia (de aici obiceiul scrisorilor pentru Mos Craciun!),
iar dimineata le gaseau pline cu fructe glasate sau bomboane (maica
stareta citea biletele si facea daruri ca din partea Sfantului
Nicolae).
Dupa reforma protestanta din
secolul XVI multe tari din Europa au renuntat la sarbatorirea zilei de 6
Decembrie. Olandezii insa au pastrat aceasta traditie
catolica si
chiar si azi, multi copii il asteapta pe Sinter Klaas (Saint
Nicholas - Sfantul Nicolae) in ziua de 6 decembrie. La inceputul
secolului XVII, olandezii emigrati in Statele Unite ale Americii au
fondat New Amsterdam, care din 1664 a devenit cunoscutul New York. In
citeva decade, sarbatoarea comemorarii Sfantului Nicolae s-a intins pe
teritoriul Statelor Unite ale Americii. Iar Sinter Klaas a devenit
repede Santa Claus (Mos Craciun) pentru majoritatea americanilor.
In
nordul Germaniei, dupa reforma protestanta, Sfantul Nicolae a fost
inlocuit de Krist Kindl (Pruncul Sfant), de aceea, aici, Santa Klaus nu
are origine bisericeasca, ci una pagana, dupa zeul germanic Thor, care
conducea o caleasca trasa de doua capre pe nume Cracker (Spargatorul)
si Cruncher (Rontaila).
Catolici, ortodoxi si chiar
protestanti continua sa-l sarbatoreasca pe Sfantul Nicolae si in ziua
de astazi. Prin generozitatea sa fata de cei lipsiti de ajutor, si in
special fata de copii, Sfantul Nicolae continua sa ramina un model de
intelepciune, dragoste si milostenie.
In Romania, Sfantul Nicolae, cunoscut ca Mos Nicolae,
vine in fiecare an, in noaptea de 5 spre 6 Decembrie cu daruri atat
pentru copii, cat si pentru adulti. In seara zilei de 5 Decembrie,
ghetele si cizmele sint curatate, lustruite si puse la usa in casa
fiecarui roman. Mos Nicolae are grija de fiecare membru al familiei si
el pune cite un cadou mic (in general dulciuri sau fructe) in ghetele
sau cizmele fiecaruia. In unele parti ale tarii, Mosul aduce si
crengute argintii (crengute subtiri ce se dau cu un strat de bronz)
odata cu darurile. Copiii neascultatori sint avertizati de parinti ca
vor primii doar crengutele daca nu sint cuminti (de aici si asocierea
dintre batul sau nuiaua, si Sfantul Nicolae, folosit la cumintirea obraznicilor).
Obiceiul acesta, al venirii lui Mos Nicolae, este foarte vechi la
romani si este unul dintre cele mai importante sarbatori ale anului, in
special pentru copii.
Din veacul al
XIX-lea, mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se păstrează la Biserica Sf. Gheorghe Nou, din Bucureşti, unde se găseşte şi mormântul Sfântului
voievod martir Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi. Numeroase
biserici din ţară şi mai ales din Ardeal au hramul Sfântului Nicolae.
Sfântul Nicolae este cunoscut ca prietenul şi protectorul
comercianţilor, săracilor, marinarilor, călatorilor, fetelor nemăritate,
mireselor şi, în special, al copiilor mici şi al scolarilor!


